Noutăți:
VIDEO: Telemedicina sprijină pacienții de la sat -- "Pacienții din satele românești pot fi diagnosticați fără a mai fi nevoie să se deplaseze ..." -- 08 Iulie 2013

Cele mai citite

Abdominoplastia

Abdominoplastia are ca scop îndepărtarea excesului de piele şi grăsime de la nivelul regiunii

+ View

Scăderea transpiraţiei excesive cu toxina botulinică

Odată cu sosirea verii, caldura și lumina puternică a soarelui, determină declanșarea unor

+ View

Tratamente faciale cu botox

Toxina botulinică reprezintă una din cele mai spectaculoase achiziţii în domeniul medicinei

+ View

Transplantul de păr

Transplantul de păr constă în recoltarea, cu instrumentar microchirurgical, a unor fire de păr

+ View

Edemul limfatic sau limfedemul reprezintă o acumulare de lichid în exces la nivelul ţesuturilor, datorită lipsei de funcţionare a sistemului limfatic. Această acumulare de lichid cu tumefierea zonei respective poate interesa atât membrele inferioare cât şi superioare.

Sistemul limfatic este un important sistem circulator din organism, alături de circulaţia arterială şi venoasă. Format din numeroase ducte limfatice şi staţii ganglionare are rolul de a forma şi transporta limfa bogată în detritusuri celulare, celule moarte, toxine, agenţi bacterieni spre periferie / eliminare în circulaţia venoasă, rol primordial în procesul de detoxifiere al organismului. Când circulaţia limfei este între-ruptă, fie prin lipsa ductelor/ ganglionilor limfatici, fie prin distrucţia acestora, rezultatul este acumularea excesivă în ţesuturile subcutanate a lichidului cu apariţia limfedemului.

Cauze

Edemul limfatic prezintă mai multe cauze, de la cele primare, congenitale, necunoscute, la cele secundare, dobândite, care sunt:

  • traumatisme locale cu interesarea sistemului limfatic;
  • infecţii acute sau cronice (celulita, erizipelul, eczemele cronice atrofice, infecţii parazitare);
  • Postchirurgie radicală, curativă, pentru diverse tipuri de cancere (frecvent sân, sfera genitală, tumori abdominale);
  • Radioterapie, cobaltoterapie;
  • Tumori maligne ce diseminează limfatic.

La ora actuală, cele mai simple forme de limfedem apar şi ca urmare a extenuării, oboselii cronice, stresului, sedentarismului, depresiei cronice, la persoanele supraponderale cu o alimentaţie bazată pe preparate doar procesate, nu proaspete. Aceste cauze nu trebuie deloc neglijate în vederea unei indicaţii corecte şi unei terapii corespunzătoare.

Tipuri

Datorită diversităţii cauzelor de instalare, acest tip de “tumefiere” a ţesuturilor este de mai multe feluri:

  • Edemul limfatic primar, congenital - apărut la naştere sau până în adolescenţă, cauză neunoscută, cu o incidenţă mai crescută la femei
  • Edemul limfatic secundar, dobândit pe parcursul vieţii - inflamator/infecţios, traumatic, chirurgical, radioterapic.

O formă specială de edem limfatic este flebolimfedemul, un edem particular ce apare la pacienţii cu insuficienţă venoasă cronică stadiile severe, când edemului de natură venoasă se adaugă şi componenta limfatică datorită modificărilor cronice trofice tegumentare de la aceşti pacienţi ce au intereasat şi circulaţia de drenare limfatică.

Simptomatologie şi  complicaţii

Edemul limfatic interesează într-o mai mare măsură membrul inferior, spre deosebire de cel superior.

La nivelul membrului superior edemul apare secundar tratamentului cancerului de sân - excizie chirurgicală largă în limite oncolo-gice sau radioterapie, în unele situaţii şi postchimioterapie. Se admite că doar un procent de 20-30% din pacienţii trataţi dezvoltă un limfedem al braţului. Edemul limfatic este alb, rece, interesează cel mai frecvent braţul şi antebraţul, rar membrul superior în întregime. La început edemul este moale, cu timpul, în urma episoadelor de creştere în dimensiune devine dur, în tensiune. Pe tot parcursul evoluţiei nu se însoţeşte de nici un fel de durere, ci doar de o senzaţie de greutate resimţită de pacient. Apariţia unei dureri semnifică fie prezenţa unei asocieri morbide (leziuni osoase, tromboze venoase, afectare cu lezare a unor terminaţii nervoase), fie instalarea complicaţiilor de natură infecţioasă (erizipel cu placarde roşii inflamatorii, cu stare generală alterată, febră).

La nivelul membrului inferior edemul poate fi primar şi secundar, cu debut distal-picior şi gambă şi de regulă nu depăşeşte genunchiul. În cazul în care este interesat tot membrul inferior se foloseşte termenul de elefantiazis, un edem gigant dur, fibros, cu modificări şi complicaţii cronice. Limfedemul este în stadiile iniţiale moale iar după cronicizare devine dur, fibros, tegumentul este cartonat şi cu modificări degenerative. Pot să apară adevarate veruci limfatice, hiperkeratoza şi vezicule pline cu limfă. Durerea este prezentă în stadiile avansate de tumefiere şi în cazul apariţiei complicaţiilor. Senzaţia de tensiune/greutate este un simptom întâlnit la toţi pacienţii cu apariţia unor modificări de statică şi imposibilitate de mişcare. Dintre complicaţiile care pot să apară în evoluţia acestui tip de edem cele de natură infecţioasă sunt cele mai des întâlnite: infecţii streptococice, supuraţii locale ce se vindecă lăsând cruste, cicatrici şi zone de depigmentare la nivelul tegu-mentului, inflamaţii şi infecţii micotice ce interesează inclusiv spaţiile interdigitale.

Practic edemul limfatic al membrului inferior se poate stadializa pe scurt în trei stadii:

  • STADIUL I DE LIMFEDEM  - reversibil spontan, după drenaj postural;

                                              - ţesuturi moi, semn godeu pozitiv;

  • STADIUL II DE LIMFEDEM - ireversibil spontan;

                                              - ţesuturi dure, fibroase, durere;

                                              - necesită presoterapie.

  • STADIUL III DE LIMFEDEM - stadiu de elefantiazis

                                               - dimensiuni impresionante, extreme

                                               - ţesuturi dure, fibroase, cartonate, cu sau fără tulburări degenerative, complicaţii;

Tratament

Tratamentului edemului limfatic este profilactic şi curativ.

Profilaxia se referă la toate măsurile luate împotriva agravării evolutive şi a instalării complicaţiilor. Combaterea stazei şi a infecţiei se face prin drenaj decliv postural, contenţie cu ciorapi elastici compresivi, o igienă riguroasă a tegumentelor.

Tratamentul curativ utilizează mijloace conservatoare, medicamentoase şi chirurgicale.

Terapia conservatoare a devenit în ultimul timp unul dintre mijloacele de tratament cel mai benefic pentru aceasta categorie de pacienţi. De la drenajul decliv postural şi contenţia elastică cu feşi sau ciorapi compre-sivi medicali s-a ajuns la drenajul limfatic manual prin masaj. Există tehnici speciale de masaj manual limfatic care reduc semnificativ dimensiunea membrelor limfede-matoase şi reabilitează funcţiile limfatice la diferite niveluri.

Presoterapia este un alt pro-cedeu foarte util de drenaj limfatic ce combină compresia şi masajul membrelor cu ajutorul unor aparate specializate - LYMPHOPRESS. Drenajul limfatic cu dispozitivele limfapres se face în şedinţe de 2-3 ori pe săptămână şi în cure care se repetă la un anumit interval de timp, în funcţie de stadiul edemului limfatic şi evolutia sub tratament. Dintre efectele benefice ale acestei terapii sunt: efectul antiedematos cu reducerea în dimensiune a membrului limfedematos, atenuarea senzaţiei de picioare grele, efectul imunizant şi de întărire a sistemului imun, efectul relaxant şi de remodelare corporală şi, nu în ultimul rând, efectul detoxifiant. Presoterapia este recomandată ca o terapie adjuvantă şi de întreţinere după masajul limfatic manual şi contenţia elastică compresivă, la pacienţii cu edem limfatic. Contraindicaţiile sunt reprezentate de insuficienţa cardiacă, infecţii tegumentare, tromboze venoase sau flebite superficiale.

Tratamentul medicamentos al limfedemelor nu dă rezultate spectaculoase, iar unii clinicieni contestă eficacitatea acestei terapii. Se utilizează în cazul apariţiei complicatiilor infecţioase, tratament antibiotic specific etiologic, antiinflamator şi antialgic. Succes şi eficienţă au produsele naturale de detoxifiere limfatică folosite ca un adjuvant al terapiei conservatoare.

La tratamentul chirurgical sângerând al acestor forme de edem s-a renunţat tot mai mult în ultimele decenii. Operaţiile de reconstrucţie limfatică greu de executat, laborioase şi cu rezultate incerte au fost inlocuite cu intervenţiile de reductive în etape, ultimele fiind recomandate încă în caz de elefantiazis.

Însă majoritatea limfedemelor membrelor superioare şi inferioare răspund terapiei conservatoare cu rezultate bune pe termen lung.  



Alte știri

Autori

Dr. Nicoleta Statov

Medic Primar Stomatolog, DrD în Medicină ...

Prof. Dr. Nicolae Hâncu

Medic Primar specializat în diabet zaharat, ...

  • Prev
  • MedNews vă recomandă
Scroll to top