Noutăți:
VIDEO: Telemedicina sprijină pacienții de la sat -- "Pacienții din satele românești pot fi diagnosticați fără a mai fi nevoie să se ..." -- 08 Iulie 2013
Curiozități din istoria farmaciei - Scrinul farmaceutic din secolul al XVII - ... -- "Colecția de Istorie a Farmaciei din Cluj deține un bogat partimoniu de vechi ..." -- 09 Mai 2013
Despre frumusețe și flori -- ""Frumusețea este, mai întâi de toate, o calitate obiectivă a corpurilor prin ..." -- 11 Martie 2013

Cele mai citite

Abdominoplastia

Abdominoplastia are ca scop îndepărtarea excesului de piele şi grăsime de la nivelul regiunii

+ View

Scăderea transpiraţiei excesive cu toxina botulinică

Odată cu sosirea verii, caldura și lumina puternică a soarelui, determină declanșarea unor

+ View

Tratamente faciale cu botox

Toxina botulinică reprezintă una din cele mai spectaculoase achiziţii în domeniul medicinei

+ View

Transplantul de păr

Transplantul de păr constă în recoltarea, cu instrumentar microchirurgical, a unor fire de păr

+ View

 Cancerele cutanate reprezintă cea mai frecventă formă de cancer şi, din păcate, sunt frecvent ignorate atât de către pacient cât şi de către medic datorită morbidităţii şi mortalităţii scăzute a anumitor forme de cancer cutanat (cancerul bazocelular), pierzându-se din vedere faptul că melanomul este cancerul cu cea mai mare agresivitate dintre toate formele de cancer (în lume, la fiecare 62 de minute, o persoană moare datorită melanomului). 

Generalități:

 

Cancerul cutanat este un termen generic care include orice modificare de ordin malign apărută la nivel tegumentar. Cancerele cutanate se împart în două mari categorii:

 

  1. Melanom
  2. Cancere non-melanom (dintre care cele mai frecvente sunt carcinomul bazocelular şi carcinomul spinocelular);

Incidenţa cancerelor cutanate este în continuă creştere: în SUA sunt diagnosticate anual 2 milioane cazuri noi de neoplasme cutanate; incidenţa melanomului s-a dublat la fiecare 10 ani în ţările cu populaţie caucaziană, ajungându-se ca în Europa să fie diagnosticate anual 5-10 (şi chiar 12-17 în ţările nordice) cazuri noi la 100.000 de persoane. Deşi în 2007 s-a raportat o incidenţă a melanomului de numai 1,1 la 100.000 în România, ne situăm pe locul 4 în lume în ceea ce priveşte mortalitatea prin melanom (conform Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerelor). Această discrepanţă face necesară o implicare serioasă şi din partea medicilor dermatologi în ceea ce priveşte educaţia medico-sanitară legată de prevenirea şi dianosticul precoce al cancerelor cutanate.

Riscuri

Practic, oricine poate dezvolta o formă de cancer cutanat, risc mai mare având însă persoanele care se expun masiv la radiaţii ultraviolete, atât naturale (soare) cât şi artificiale (lămpi cu UV, solare). Alţi factori de risc sunt:

  • - fototipul deschis (pesoanele cu păr blond sau roşcat, cu pielea deschisă la culoare, cu ochii verzi, albaştri sau gri deschis, care se ard uşor în urma expunerii la soare)
  • - arsurile solare în antecedente (în special formele severe de arsuri solare, cu bule şi eroziuni)
  • - prezenţa pe suprafaţa tegumentară a mai mult de 50 de nevi pigmentari (aluniţe) sau
  • - prezenţa de nevi atipici

Existenţa în familie a unei rude apropiate (părinte, frate/soră sau copil) cu istoric de cancer tegumentar creşte riscul de a dezvolta o astfel de leziune. Există o serie de elemente de istoric medical personal care pot creşte riscul de a dezvolta o astfel de leziune: istoric personal de cancer tegumentar, prezenţa de leziuni de tip keratoze actinice (care sunt un indicator al expunerii masive la soare pe de o parte şi care pot evolua ele însele spre un carcinom spinocelular), cicatricile postarsură, stări de imunosupresie (scădere marcată a imunităţii, fie după un transplant de organe, fie în contextul altor patologii: infecţie HIV, limfoame,etc) sau alte afecţiuni rare (ex: xeroderma pigmentosum, sdr. Gorlin, etc).  Expunerea la o serie de substanţe chimice poate creşte riscul de cancer cutanat (ex.: arsenic, gudroane,etc). Fumatul creşte riscul de carcinom spinocelular.

Măsuri

Există o serie de măsuri de ordin general care, aplicate riguros, pot scădea riscul de a dezvolta un cancer cutanat. Limitarea expunerii la ultraviolete este cea mai importantă dintre acestea. Astfel, evitarea expunerii la UV artificiale (emise de lămpile cu UV sau în cadrul saloanelor de bronzare) sau la UV naturale (soare) s-au dovedit a scădea drastic incidenţa cancerelor tegumentare. Ideal este ca în intervalul orar 10-16 să nu ajungem sub acţiunea directă a soarelui, iar dacă este obligatorie efectuarea de activităţi în aer liber se recomandă a fi efectuate la umbră, cu zonele de tegument neprotejate de haine acoperite de produse fotoprotectoare cu spectru larg (care să blocheze atât UVA, cât şi UVB şi care să aibă un SPF de minim 30) - creme, sprayuri, emulsii.

E important să nu uităm buzele - există balsam de buze cu efect fotoprotector şi ochii - ochelari cu filtru UV. Folosirea de cămăşi/tricouri cu mânecă lungă, pantaloni lungi, pălării, etc asigură o protecţie superioară celei furnizate de produsele fotoprotectoare. Trebuie să înţelegem însă un lucru esenţial: produsele fotoprotectoare nu ne fac complet imuni la acţiunea soarelui, iar utilizarea lor nu trebuie să ducă la o creştere a timpului de expunere la soare, cea mai bună protecţie constituind-o statul la umbră! În ceea ce priveşte fotoprotectoarele este deosebit de important ca acestea să fie aplicate corect: cu 20-30 minute înainte de expunere, într-o cantitate suficientă, cu reaplicare la 2-3 ore, zilnic (UV trec în proporţie de până la 80% prin plafonul de nori).

Diagnostic

Diagnosticul precoce al cancerelor tegumentare constituie o condiţie absolut necesară unui tratament cu adevărat eficient şi curativ. Ca regulă generală, orice pacient care identifică o leziune tegumentară care persistă mai mult de 2 săptămâni, creşte în dimensiuni, îşi modifică aspectul, sângerează sau care are o ulceraţie care nu tinde să se vindece spontan, necesită un consult de specialitate în cel mai scurt timp. Pacienţii care prezintă leziuni de tip nevic (aluniţe) care întrunesc un criteriu conform regulei ABCD (Asimetrie, Borders - margini neregulate, Culoare – neuniformă/mai multe culori, Diametru peste 6 mm) este obligatoriu a fi evaluaţi de către un medic de specialitate. Se recomandă o auto-evaluare lunară a întregului tegument (făcută eventual cu ajutorul unui membru apropiat al familiei) care să inventarieze toată suprafaţa tegumentară (inclusiv spaţiile interdigitale, zona scalpului, etc) în vederea identificării precoce a oricărei leziuni suspecte. Anual, se recomandă un consult de specialitate dermatolo-venerologic în cadrul căruia se va efectua o examinare clinică a întregului tegument, suplimentată la nevoie cu o dermatoscopie - examinare care permite identificarea precoce a oricărei modificări sugestive pentru un cancer cutanat şi înregistrarea leziunilor suspecte în vederea monitorizării.

 

Alte știri

Autori

Dr. Nicoleta Statov

Medic Primar Stomatolog, DrD în Medicină ...

Prof. Dr. Nicolae Hâncu

Medic Primar specializat în diabet zaharat, ...

Scroll to top