Accidentul Vascular Cerebral (AVC) reprezintă una dintre cauzele importante de mortalitate şi morbiditate pe plan mondial. AVC reprezintă a treia cauză de mortalitate în lume, după bolile cardiace şi cancer. El reprezintă a doua cauză a demenţei şi cea mai frecventă cauză a epilepsie la vârstnici, precum şi o cauză frecventă de depresie. AVC reprezintă o cauză majoră de disabilitate funcţională, 20% dintre supravieţuitorii unui accident vascular cerebral acut necesită instituţionalizare după 3 luni şi 15-30% râmân cu un handicap permanent; influenţând astfel nu numai viaţa pacientului ci şi a membrilor familiei acestuia.

Scopul prevenţiei primare este de a reduce riscul de AVC la persoanele asimptomatice. Prevenţia primară este extrem de importantă având în vedere că în peste 75% din cazuri AVC reprezintă primul eveniment.

Factori de risc modificabili:

• vârsta - riscul pentru AVC ischemic şi hemoragic se dublează pentru fiecare decadă de vârstă după 55 ani;
• sexul - AVC are incidenţă mai mare la barbaţi faţă de femei (excepţie făcând grupele de vârstă între 35 - 44 de ani şi peste 85 de ani);
• factorii genetici - influenţa geneticii asupra riscului de AVC poate fi evaluată pe baza factorilor individuali de risc, genetica tipurilor comune de AVC şi tipurile familiale neobişnuite sau rare de AVC.

Factori de risc nemodificabili:

• hipertensiunea arterială (HTA) - rămâne cel mai important şi bine documentat factor de risc pentru AVC, iar tratamentul HTA reprezintă una dintre cele mai eficiente strategii de prevenire, atât a AVC ischemic cât şi hemoragic. Beneficiul tratamentului include toate grupele de vârstă, inclusiv adulţii peste 80 de ani. Este recomandat un screenig regulat al tensiunii arteriale (TA) şi tratamentul potrivit, atât prin modificarea stilului de viaţă cât şi prin terapie farmacologică. Nivelul ţintă al tensiunii arteriale sistolice este 140 mmHg, iar al tensiunii diastolice este de 90 mmHg, aceste valori fiind asociate cu un risc mai mic de AVC şi evenimente cardiovasculare (sindrom coronarian, infarct miocardic). La pacienţii cu HTA şi diabet zaharat (DZ), boli renale sau insuficienţă cardiacă, ţintele terapeutice sunt 130/80 mmHg.
• fumatul - studiile au arătat că fumatul de ţigarete este un factor de risc independent pentru AVC ischemic si hemoragia subarahnoidiană, atât la femei cât şi la bărbaţi. Mai multe studii au arătat că fumatul dublează riscul de AVC ischemic. Persoanele care opresc fumatul işi scad riscul cu 50%. Chiar expunerea la fumul de ţigara este dăunator. De aceea se recomandă evitarea expunerii la fumul de ţigară şi folosirea oricărei metode de abandonare a fumatului (consilierea psihologică, plasturii cu nicotină, administrarea medicaţiei specifice, etc).â
• diabetul zaharat - glicemia trebuie verificată cu regularitate. Persoanele cu diabet zaharat au o susceptibilitate crescută pentru ateroscleroză şi o prevalenţă crescută a factorilor de risc proaterogeni: HTA, perturbarea metabolismului lipidelor. Este recomandată o scădere a hemoglobinei glicozilate sub 7,0%, tratamentul HTA şi al dislipidemiei la pacienţii diabetici.
• dislipidemia - colesterolul sanguin trebuie verificat cu regularitate. Pentru prevenirea AVC este recomandat tratamentul medicamentos şi modificarea stilului de viaţă la pacienţii cu boală coronariană sau diabet.
• consumul de alcool - consumul exagerat de alcool (>60g/zi) creşte riscul de AVC ischemic. Consumul uşor şi moderat (în special de vin) este asociat cu scăderea riscului total de AVC ischemic. Se recomandă descurajarea consumului cronic de alcool în cantităţi mari.
• terapia de substituţie hormonală postmenopauză - nu este recomandată o terapie hormonală pentru prevenirea primară a AVC la femeile în postmenopauză.
• contraceptivele orale - pot fi dăunătoare la femeile cu factori de risc aditionaţi (fumătoare, sau cu evenimente trombembolice în antecedente).
• dieta - reducerea aportului de sodiu şi creşterea aportului de potasiu este recomandat pentru scăderea valorilor TA (conform ghidului dietetic pentru ame-ricani) (2). Utilizarea unei diete bogate în legume, fructe, produse cu conţinut redus de grăsimi saturate este recomandat pentru reducerea valorilor TA. Riscul de AVC ischemic a fost mai redus la persoanele care consumau peşte cel puţin o dată pe lună (1). Aportul de cereale integrale a fost asociat cu o reducere a bolilor cardiovasculare dar nu şi a AVC (1).
• activitatea fizică - sedentarismul este asociat cu risc crescut de mortalitate prin boli cardi-ovasculare şi stroke. Ghidurile activităţii fizice pentru americani din 2008 (1) au concluzionat că atât femeile cât şi bărbaţii activi fizic au un risc de AVC sau de moarte cu 25-30% mai mic faţă de populaţia generală. Ghidurile recomandă 150 minute de activitate fizică moderata pe săptămâna sau 75 de minute de activitate fizică intensă (aerobic) pe săptămâna.
• masa corporală - un indice de masă corporală peste 25 este asociat cu un risc crescut de AVC, mediat în special de HTA conco-mitentă şi diabet. Scăderea greutăţii este recomandată pentru scăderea valorilor TA şi pentru reducerea riscului de AVC.

Nu se recomandă suplimentele vitaminice antioxidante.

• Demența: între criza demografică și cea economică

• Următor >